Mari inventatori români, printre primii în lume

Mari inventatori români, printre primii în lume

Uneori pare lipsit de sens, dacă nu chiar o aroganță să te întrebi: cum ar fi fost lumea fără România ? Totuși ne-am propus să încercăm un astfel de demers (fără a avea pretenția că suntem primii și cu speranța că nu vom fi ultimii).

România – o țară mică, la răscruce de vânturi. Dar poate tocmai de aceea, ca o revanșă în fața vârtejurilor istoriei lumii, România este o țară cu un potențial uriaș de inteligență și creativitate. În dinamica vieții de zi cu zi tot mai puțini avem timpul și dispoziția necesară de a reflecta la toți cei care prin contribuția lor au adus un plus de comfort și civilizație vieții noastre. Prima invenţie românească recunoscută oficial din istorie (adică în urmă cu mai bine de un secol) a fost o sapă pentru agricultură, brevetată în baza “primei legi româneşti asupra brevetelor de invenţiune”, promulgată de Regele Carol I în 1906. De atunci, spiritul inventiv al românilor a înflorit, iar în prezent Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) emite câteva sute de brevete de invenţie pe an. Zeci de invenţii româneşti sunt premiate cu diplome şi medalii la saloanele de inventică de la Bruxelles, Geneva, Paris sau Moscova. Câți din magnații lumii știu că stiloul cu care își semnează contractele, sau avionul devenit un fel de a doua casă, sunt rodul ideilor unor creatori români ? Sigur, se poate invoca că de nu ar fi fost ei, ar fi fost alții dar, parafrazând o poezie de Geo Dumitrescu (greșit mazilită la literatura epocii de aur), a ieșit așa: să fie români…și e bine să reamintim asta tuturor, măcar din când în când. Iată și un prim inventar al creatorilor care trebuie să ne facă să ne simțim mândri că suntem români (cu mențiunea că lista poate fi îmbunătățită și cu ajutorul cititorilor noștri și suntem deschiși sugestiilor în acest sens).

Nicolae Constantin Paulescu (n. 8 noiembrie 1869, București; d. 19 iulie 1931, București), om de știință român, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină. Aflați mai multe aici.

Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Benești, județul Vâlcea – d. 1875), pedagog, inventator, inginer și matematician român, inventator al tocului rezervor pentru stilou în 1827. Aflați mai multe aici.

Victor Babeș (n. 4 iulie 1854, Viena – d. 19 octombrie 1926, București) bacteriolog și morfopatolog român, fondator al școlii românești de microbiologie. Aflați mai multe aici.

Alexandru N. Ciurcu (n. 29 ianuarie 1854, Șercaia, Comitatul Făgăraș – d. 22 ianuarie 1922, București) inventator român, care a experimentat prima  ambarcațiune propulsată de un motor cu reacție. Aflați mai multe aici.

Dragomir M. Hurmuzescu (n. 13 martie 1865, București – d. 31 mai 1954, București), fizician şi inventator român,  a inventat dielectrina și a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). Este  fondatorul învățământului electrotehnic din România; a colaborato cu soții Marie și Pierre Curie. Aflați mai multe aici.

Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara – d. 13 septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației mondiale. Aflați mai multe aici.

Lazăr Edeleanu (n. 1 septembrie 1862, București – d. 7 aprilie 1941, București)  chimist român, autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Aflați mai multe aici.

Invenții și inventatori mai puțini cunoscuți, dar a căror idei au schimbat domenii întregi:

Dumitru Vasescu – construieste automobilul cu motor cu aburi

Alexandru Ciurcu – construieste prima ambarcatiune cu reactie

D. Hurmuzescu – descopera electroscopul

Emil Racovita – fondatorul biospeologiei

A.A. Beldiman, inventator român, în 1906 a inventat aparatul hidraulic cu dalta de percutie pentru sondaje adanci.

Anastase Dragomir – Scaunul ejectabil ; daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea de brevet “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne” si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru “cabina catapultabila”.  

Nicolae Vasilescu-Karpen (n. 28 noiembrie (s.v.)/10 decembrie 1870, Craiova — d. 2 martie 1964, București), om de știință, inginer, fizician și inventator român. A efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticității, termodinamicii, electrochimiei și a ingineriei civile. A realizat pilele Karpen, care funcționează folosind exclusiv căldura mediului ambiant. După aprecierea profesorului I. Solomon, președinte al Societății Franceze de Fizică – Vasilescu-Karpen “a inventat pila de combustie cu o jumătate de secol înainte ca oamenii să ajungă pe Lună datorita ei. Aflați mai multe aici.

Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria; d. 3 septembrie 1950, București, România), inventator român, pionier al aviației mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul. Aflați mai multe aici.

Dumitru (Tache) Brumărescu (1872-1937), din Vălenii de Munte, s-a remarcat ca un prolific inventator român, apreciat și încurajat în inițiativele sale de C. I. Istrati și Spiru Haret.
Pentru a-și putea realiza numeroasele invenții, a început să cioplească în lemn și să-și vândă produsele. A participat la expozițiile generale ale României din anii 1904 și 1906, s-a făcut remarcat și a obținut medalii de argint și de aur pentru un aeroplan original, cu decolare verticală, pe care l-a și brevetat sub nr. 02218, în noiembrie 1909, la București. Aeroplanul său utiliza trei elice (este primul avion de acest gen), dintre care una era propulsivă, iar celelalte două tractive.

Brumărescu a realizat și un salvator de pe submarine scufundate, invenție brevetată în Franța în septembrie 1911 ce era o cabină metalică cu pereți înalți, complet acoperită, fixată pe puntea superioară a submarinului, care permitea salvarea echipajului în cazul în care un submarin eșua. Alte invenții ale lui Brumărescu sunt reprezentate de realizarea cuplajului automat la vagoanele de cale ferată, o sanie-automobil și o mașină de tăiat stuful. Aflați mai multe aici.

Ştefan Procopiu (n. 19 ianuarie 1890, Bârlad – 22 august 1972, Iaşi)  fizician, profesor universitar şi inventator român. A descoperit efectul de depolarizare a luminii, numit acum “Efectul Procopiu”. Aflați mai multe aici.

Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie.

Tot atunci, în 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizează primul film științific din lume: Tulburările mersului în hemiplegia organică. Însuși Auguste Lumière recunoștea, într-o scrisoare din 29 iulie 1924: „Comunicările dumneavoastră asupra utilizării cinematografiei în studiul bolilor nervoase mi-au trecut, într-adevăr, prin mână, într-o vreme când primeam «La Semaine médicale», dar atunci aveam alte preocupări de ordin industrial, care nu-mi permiteau să mă consacru cercetărilor biologice. Mărturisesc că uitasem aceste lucrări și vă sunt recunoscător de a mi le fi amintit. Din păcate, puțini savanți au urmat calea deschisă de dumneavoastră”. Aflați mai multe aici.

Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 – d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. Aflați mai multe aici.

Ioan Cantacuzino (n. 25 noiembrie 1863, București; d. 14 ianuarie 1934, București ), medic, microbiolog, profesor universitar român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală.

A desfășurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul holeric și vaccinarea antiholerică, imunizarea activă împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia scarlatinei. Începînd cu anul 1896 publică lucrări despre sistemele și funcțiile fagocitare în regnul animal și despre rolul fenomenelor electrofiziologice în mecanismele imunitare. Pe baza cercetărilor sale privind vibrionul holeric, Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită “Metoda Cantacuzino”, metodă folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră. Datorită lui Ioan Cantacuzino, România a fost a doua țară din lume, după Franța, care a introdus în 1926 vaccinul BCG (“Bacilul Calmette-Guérin”), având germeni cu virulență atenuată, pentru vaccinarea profilactică a nou-născuților împotriva tuberculozei. Ioan Cantacuzino a fost un remarcabil organizator al campaniilor antiepidemice, calitate pe care a demonstrat-o în combaterea epidemiei de tifos exantematic și holerei în timpul primului război mondial și în campania antimalarică. Aflați mai multe aici.

Gheorghe Botezatu (Georges A. de Bothezat) -precursorul programului “APOLLO”

Primul doctorat în aviaţie

Născut în 1883, în Iaşi, Gheorghe Botezatu a urmat studiile liceale în oraşul natal, iar pe cele universitare la Universitatea “Al. I. Cuza” şi în Rusia, la Petrograd, absolvind facultăţile de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Şi-a luat doctoratul la Sorbona, fiind creditat ca primul om cu o lucrare de acest gen în domeniul aviaţiei (“Étude de la stabilité de l’aéroplane” – 1911).

S-a întors în ţară, ca profesor, în jurul anului 1918, dar nu pentru mult timp.
Se pare însă că atunci ar fi realizat primele proiecte a ceea ce avea să pună în practcă mai târziu.

A emigrat în Statele Unite, unde i s-a oferit un post de director al Laboratorului de Aerodinamică şi de profesor, ambele la Universitatea din Dayton, Ohio. Ulterior, în ianuarie 1921 a semnat un contract cu Armata SUA, pentru care s-a obligat să construiască unul dintre cele mai mari elicoptere din acea vreme. Pentru a nu-i tulbura pe constructori şi a-i ţine deoparte pe curioşi, proiectul a fost catalogat “top-secret”. În intervalul 1922-1923 Caracatiţa zburătoare”, cum a fost denumit elicopterul, a zburat cu succes de mai multe ori, însă niciodată la o altitudine mai mare de 2 metri. A murit pe 1 februarie 1940, în Boston, în urma unei operaţii. Muzeul Naţional al Aerului şi al Spaţiului din Washington expune şi astăzi părţi din elicopterul său.

În 1920, Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile posibile Pământ – Luna, folosite la pregatirea programelor “Apollo” (al căror parinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei “Apollo” care a dus primul om pe Luna. Aflați mai multe aici.

Elie Carafoli (n. 15 septembrie 1901, Veria, Grecia  – d. 1983, București) inginer român de origine aromână, este considerat unul dintre pionierii în domeniul aerodinamicii. Aflați mai multe aici.

Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, la Brăila – d. 20 mai 1988, la București) medic român specialist în gerontologie. A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980. Aflați mai multe aici.

Justin Capră (n. 22 februarie 1933 la Măgureni, Prahova, România) este un inventator și inginer român. În 1956, a inventat primul aparat individual de zbor. Justin Capră nu și-a brevetat invenția, deși în 1956 în România se acorda importanță mare mișcării de inovatori și invenții. În lipsa unui asemenea brevet nu se poate dovedi nici măcar dacă specialiștii americani au utilizat același principiu ca Justin Capră și cu atât mai puțin o prioritate a ideii. Justin Capră a inventat și o mașină ecologică a cărei consum se reduce la 0,5 litri de benzină /100 Km. De altfel, pentru a convinge că invenția sa e viabilă, pentru a participa la ediția anuală din 2008 a Salonului EcoInvent de la Iași, autorul a parcurs cu această mașină drumul București – Iași, consumul declarat fiind de 5 litri de benzină. Aflați mai multe aici.

George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Londra)  – unul dintre cei mai importanți oameni de știință pe care România i-a dat de-a lungul vremii. A creat unui nou domeniu al mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibrații în corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie în numeroase invenții: motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic și altele. Printre alte realizări ale sale se mai numără și un dispozitiv de tragere printre palele elicei indiferent de turația acesteia (neoficial se consideră că invenția sa a schimbat soarta Angliei în cel de-al doilea război mondial) și primul schimbător de viteze automat. A participat activ la construcția de avioane engleze, tipul Bristol, în perioada cât a locuit în Anglia.

A fost primul care a folosit betonul-armat în construcția clădirilor din România – printre clădirile construite de acesta: Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constanța (Moscheea Carol I).

Gogu Constatinescu a fost unul dintre acele minți geniale, ale cărui idei au devansat cu mult timpul existenței sale fizice, dar care astăzi își păstrează actualitatea, surprinzând prin acuratețe, inventivitate și aplicabilitate. Aflați mai multe aici.

Ion I. Agârbiceanu (n. 6 ianuarie 1907, Bucium, comitatul Alba de Jos – d. 9 martie 1971, Cluj) a fost un fizician român, fiul prozatorului Ion Agârbiceanu.

Specialist în fizică atomică-spectroscopie, s-a remarcat drept proiectantul primului laser cu gaze din România între anii 1960-1961. Sub conducerea sa a fost creat  în 1962, primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiație infraroșie, după o concepție originală. Prin focalizarea fasciculului luminos produs de laserul monocromatic, se obțin densități enorme de radiație pe suprafețe foarte mici.

A fost reprezentantul României la „International Union of Pure and Applied Physic” și la „European Group for Atomic Spectroscopy”. Aflați mai multe aici.

 Ștefan Odobleja (n. 13 octombrie 1902, Valea Izvorului, Mehedinți – d. 4 septembrie 1978) este  precursorul mondial al ciberneticii generalizate pe care el însuși a denumit-o Psihologia consonantistă. Aflați mai multe aici.

Aurel Persu, inventator român, în 1921 a creat  automobilul fără diferenţial, cu motor în spate (de forma “picaturii de apa”).

Comments are closed.

Ştiri AgerPress